Orphus system + -

Oameni ce și-au vândut sufletul


Papa Silvestru al II-lea (n. cca. 945, Belliac, Auvergne - d.12 mai 1003, Roma)

Născut în jurul anului 945 în oraşul Belliac din Franţa, cu numele de mirean Gerbert d’Aurillac, Silvestru al II-lea a fost primul francez care a urcat pe tronul papal. A fost, de asemenea, unul dintre cei mai mari cărturari şi oameni de ştiinţă ai secolului al X-lea, fiind creditat cu introducerea cifrelor arabe în Europa şi cu inventarea ceasului cu pendul. De asemenea, a construit primele forme de lunete şi a scris numeroase lucrări de filosofie, matematică şi ştiinţe naturale. Un adevărat ,,om universal” al secolului al X-lea, Silvestru al II-lea a fost acuzat de către dușmanii săi că ar fi studiat artele magiei și astrologiei. Mai mult, a ajuns să fie învinuit că ar fi făcut un pact cu un demon feminin numit Meridiana, care l-ar fi ajutat să urce pe tronul ​​papal. Conform legendei, Meridiana i-a spus Papei că dacă va citi vreodată o liturghie în Ierusalim, diavolul va veni după el. Acesta a anulat un pelerinaj la Ierusalim, însă atunci când a citit o liturghie în Bazilica Sfintei Cruci din Ierusalim aflată la Roma, s-a îmbolnăvit și a murit la scurt timp. Înainte de a muri, Silvestru al II-lea ar fi cerut cardinalilor să-i taie corpul și să-l împrăștie de-a lungul orașului. Într-o altă versiune, el a fost atacat chiar de către diavol în timp ce citea liturghia, acesta mutilându-l. Cel mai probabil, toate aceste acuzaţii i-au fost aduse pentru că Papa Silvestru al II-lea a colaborat cu mai mulţi cărturari arabi şi a încercat să reformeze Biserica.

Nicolo Paganini (n. Genova, 27 octombrie 1782 - d. Nisa, 27 mai 1840)

Probabil cel mai mare violonist care a trăit vreodată, Nicolo Paganini a învăţat să cânte la mandolină la vârsta de 5 ani, şi 2 ani mai târziu începea să stăpânească vioara. La vârsta de 11 ani ţinea spectacole singur, iar la 13 ani era deja cunoscut ca un virtuoz al viorii. Tehnica şi talentul ieşite din comun i-au determinat pe mulţi să creadă că Paganini ar fi făcut un pact cu diavolul. Mai mult, unii dintre patronii violonistului au declarat că, în timpul concertelor, l-ar fi zărit pe Scaraoțchi ajutându-l. Zvonurile au fost alimentate atunci când, întrebat despre pactul cu diavolul, violonistul ar fi răspuns cu nonşalanţă: ,,Cum altfel credeţi că aş putea cânta în modul în care o fac?“. Înainte de a muri, Paganini a refuzat să fie împărtăşit, motiv pentru care nu a avut parte de o înmormântare catolică în oraşul său de baştină, Genova.

Gilles de Rais (n. 4 septembrie 1404 - d. 26 octombrie 1440)

Gilles de Rais a fost un baron, alchimist francez şi membru al Casei de Montmorency. A participat la Războiul de 100 de Ani şi datorită faptelor de vitejie a obţinut titlul de mareșal al Franței. A fost, de asemenea, companion al Ioanei d’Arc. Datorită traiului său extravagant, Rais şi-a tocat averea, astfel că, din disperare, a început să studieze alchimia şi artele negre, sub îndrumarea unui om pe nume Francesco Prelati. Acesta i-a promis că-și va recăpăta averea dacă va sacrifica mai mulți copii în numele unui demon numit ,,Baron“. Odată asociat cu Prelati şi acceptând pe deplin calea satanismului, depravarea şi crimele de neimaginat comise de Rais nu au făcut decât să sporească. Se presupune că acesta a torturat, violat și ucis între 80 și 200 de copii. În cele din urmă a fost judecat de către Inchiziţie, găsit vionovat şi executat prin spânzurare, după care trupul i-a fost ars.

Generalul Jonathan Moulton (n. 21 iulie 1726 - d. 18 septembrie 1787)

Jonathan Moulton şi-a petrecut copilăria ca ucenic la un tâmplar din North Hampton (ulterior New Hampshire), Massachusetts. În anul 1745 a plecat şi şi-a început cariera militară în miliţia din New Hampshire. A luptat în Războiul regelui George, Războiul francez și Războiul indian. În 1749 s-a căsătorit și a avut 11 copii. Moulton a devenit unul dintre cei mai bogați oameni din New Hampshire, astfel că au început să circule zvonuri potrivit cărora ar fi făcut o înţelegere cu dracu’. Legenda spune că Jonathan Moulton şi-ar fi vândut sufletul diavolului, care şi-ar fi luat angajamentul de a-i umple, lunar, cizmele cu aur. Extrem de șiret, fostul militar ar fi tăiat tălpile cizmelor, pe care le-a pus deasupra unei gropi. Descoperindu-i șiretlicul, diavolul s-a răzbunat pe Moulton. Se presupune că atunci când fostul militar a murit, trupul său a dispărut şi a fost înlocuit, în coşciug, cu o monede cu chipul diavolului. Moulton a fost îngropat într-un mormânt nemarcat, a cărui locaţie a rămas necunoscută până în ziua de azi.

Părintele Urbain Grandier (n. ca. 1590 - d. 16 august 1634)

Urbain Granadier a fost un preot catolic, ars pe rug după ce a fost găsit vinovat de vrăjitorie. Acesta a slujit în biserica Sainte Croix din Loudun. Ignorându-şi jurământul de celibatar, preotul a întreţinut relaţii sexuale cu mai multe femei, câştigându-şi astfel o adevărată reputaţie de cuceritor. În anul 1632, un grup de măicuţe de la mănăstirea Ursuline l-au acuzat că le-a vrăjit, trimiţându-l, printre alţii, pe demonul Asmodai să comită acte neruşinate cu ele. La procesul său, judecătorii, după ce l-au torturat pe preot, au adus drept dovadă o serie de acte pe care Grandier şi mai mulţi demoni le-ar fi semnat. Acestea erau scrise invers, în latină, şi conţineau semnătura lui însuși Lucifer. Textul, care poate fi citit în varianta originală în imaginea de mai jos, spune: ,,Noi, influentul Lucifer, tânărul Satana, Belzebut, Leviatan, Elimi şi Astaroth, împreună cu alţii, am acceptat astăzi pactul legământului lui Urbain Grandier, care este al nostru. Şi-i promitem dragostea femeilor, floarea fecioarelor, respectul monarhilor, onoruri, îndeplinirea poftelor şi putere. El ne oferă o dată pe an un sigiliu de sânge şi sub picioare el va călca lucrurile sfinte ale bisericii şi ne va pune multe întrebari; cu acest pact va trăi douăzeci ani fericit pe pământul oamenilor şi, mai târziu, va veni alături de noi să păcătuim împotriva lui Dumnezeu. Legaţi prin legământ în iad, în Consiliul de demoni. Lucifer Beelzebub Satana Astaroth Leviathan Elimi Sigiliile puse de diavolul, maestru şi demoni, căpeteniile stăpânului. Baalberith, scriitor.“

Giuseppe Tartini (n. 8 aprilie 1692 - d. 26 februarie 1770)

A fost compozitor şi violonist italian. Acesta a compus peste 400 de opere, în special concerte de vioară şi sonate. Cea mai controversată creaţie a sa este sonata ,,Trilul Diavolului“, a cărei poveste începe cu un vis. Tartini i-ar fi spus astronomului francez Jérôme Lalande că l-a visat pe diavol, care i-a cerut să-i devină ucenic. Astfel, Tartini i-a dat lecții de vioară diavolului și l-a sfârșit i-a oferit vioara sa pentru a-i testa talentul. Satana a cântat cu o asemenea virtuozitate, încât Tartini a simțit că i se taie răsuflarea. Când s-a trezit, violonistul a încercat să recreeze ceea ce a auzit în vis, notând notele pe care și le amintea. În ciuda faptului că sonata s-a bucurat de un real succes, Tartini a deplâns mereu faptul că nu a reușit să redea cu exactitate ceea ce a auzit în vis. ,,Atât de inferior față de ceea ce am auzit, că dacă aș fi putut să trăiesc din alte mijloace, mi-aș fi rupt vioara mea și aș fi abandonat muzica pentru totdeauna.“, ar fi declarat acesta despre operă.

Cornelius Agrippa (n. 14 septembrie 1486 - d. 18 februarie 1535)

Cornelius Agrippa a fost cel mai influent scriitor exoteric al Renaşterii. A studiat Dreptul şi Medicina, dar nu a obţinut nicio diplomă. A fost considerat magician, scriitor ocult, teolog, astrolog şi alchimist. A fost un apărător al drepturilor femeilor şi, nu de puţine ori, le-a apărat pe cele acuzate de vrăjitorie. A scris trei cărţi despre ocultism, care sunt încă în circulaţie. În 1535 a fost etichetat drept eretic şi condamnat la moarte. Deşi a scăpat de Inchiziţie, în drum spre casă s-a îmbolnăvit şi a murit. După moartea sa, au început să circule zvonuri potrivit cărora ar fi invocat mai mulţi demoni. În cea mai cunoscută poveste, Agrippa, aflat pe patul de moarte, a eliberat un câine negru care ar fi fost spiritul său familiar. Acest câine negru a fost menţionat în diferite legende despre Faust şi în versiunea lui Goethe a devenit Mefisto.

Robert Johnson (n. 8 mai 1911 - d. 16 septembrie 1938)

Robert Johnson este probabil unul dintre cei mai mari muzicieni de blues din istorie, al cărui nume este legat de un pact cu diavolul. Revista Rolling Stones l-a numit al cincilea cel mai mare chitarist din toate timpurile. Johnson, care îşi dorea să devină un mare chitarist, a mers la o răscruce de drumuri, unde l-a invocat pe diavol. Acesta i-a acordat chitara şi l-a învăţat cum să mânuiască instrumentul. Înainte de a muri, la vârsta de 27 de ani, Robert Johnson a produs şase înregistrări şi nu a făcut nimic pentru a opri zvonurile potrivit cărora s-ar fi înţeles cu diavolul. Mai mult, chiar le-a încurajat.

Johann Georg Faust (n. cca. 1480 - d. cca. 1540)

A fost un alchimist itinerant, astrolog şi magician german din perioada Renascentistă. Povestea lui a inspirat ,,Povestea doctorului Faust“ din jurul anului 1580, iar apoi ,,Istoria tragică a doctorului Faust“ scrisă de dramaturgul Christopher Marlowe în 1604 și, nu în ultimul rând, opera ,,Faust“ a lui Goethe. Povestea spune că Faust, care şi-a dorit o viaţă lipsită de griji, l-a invocat pe Diavol, cu care a făcut un pact. Potrivit acestuia, după 24 de ani de plăceri pe această lume, sufletul lui Faust devenea proprietate Diavolului. După 16 ani însă Faust a început să regrete înţelegerea făcută şi a căutat să-şi salveze sufletul. Din nefericire, lucrurile nu au mers așa cum și-ar fi dorit.

Theofil din Adana

A fost un preot din secolul al VI-lea, despre care se spune că a făcut un pact cu Diavolul pentru a urca în ierarhia bisericească. Aceasta este cea mai veche poveste despre o înţelegere cu Necuratul. Legenda spune că, din modestie, Teofil a refuzat postul de episcop de Adana (azi, parte a Turciei), decizie pe care ulterior a regretat-o, întrucât cel care a fost numit în locul său l-a deposedat, pe nedrept, de funcția de arhidiacon pe care o deținea. Astfel, Teofil, cu ajutorul unui vrăjitor, l-a invocat pe Diavol. Preotul a primit ajutorul Necuratului numai după ce a semnat, cu propriul sânge, un contract prin care renunţa la Iisus Hristos şi la Fecioara Maria. Sprijinit de Necuratul, Teofil a ajuns episcop însă, ani mai târziu, a regretat alegerea făcută. Clericul a început să se roage Fecioarei Maria şi, după 40 de zile de post, aceasta i s-a înfăţişat şi l-a mustrat pentru alegerea făcută. Teofil a implorat-o să-l ierte, astfel că Fecioara Maria i-a promis că va vorbi cu Dumnezeu. După alte 40 de zile de post, mama lui Iisus a apărut din nou şi i-a oferit iertarea lui Teofil. Totuși, Diavolul nu a dorit să-l lase să scape atât de uşor şi abia peste trei zile preotul a putut să răsufle ușurat, după ce a găsit, trezindu-se din somn, contractul pe pieptul său. În acel moment, Teofil a luat documentul şi s-a dus la episcopul pe care, cu ajutorul diavolului, l-a dat jos, i-a mărturisit ce a făcut. Episcopul legitim a ars în acel moment contractul, iar Teofil a murit, la propriu, din cauza fericirii nespuse că sufletul său a fost salvat.